Vezi mai multeO identitate care se tese prin revenirea în tara natalã si redescoperirea misterelor antice.
Pavlos se reîntoarce la Atena fãrã vreun motiv anume si fãrã a-si rezerva biletul înapoi spre Paris, orasul în care trãieste si în care lucreazã de mai mult de 20 de ani. Astfel, îsi redescoperã originile, regãseste locul si cultura din care se trage, încercând sã elucideze un mister de care depind, se pare, toate incertitudinile sale: care este sensul faimoasei litere epsilon, inscriptionate cândva la intrarea în Templul lui Apollo de la Delfi? Nu va neglija nicio pistã, în încercarea lui de a solutiona enigma: strãbate toatã partea esticã a Greciei, intrã în vorbã deopotrivã cu arheologi si taximetristi, discutã cu fabulatoriul sãu tatã, încearcã sã înteleagã tãcerea mamei sale absente. Nu este aceeasi tãcere pe care i-o evocã litera E? Pavlos cautã febril, dar - pe de altã parte - nu se grãbeste de fapt sã descopere rãspunsul. Trãieste odatã cu enigma, trãieste prin ea, pentru cã, la urma urmei, rostul scriiturii nu este acela de a risipi, ci de a multiplica misterele, nu-i asa?
Propria lui limbã maternã, ta ellenika, începe cu litera E.
"Limba maternã" nu este neapãrat un roman de actiune, ci unul de reflectie, o poveste a cãrei mizã este regãsirea de sine, ca o cãlãtorie miraculoasã înapoi în timp, înspre o Antichitate din care ne-am hrãnit si din care continuãm sã trãim.
"Limba maternã" este opera unui om aflat la vârsta maturitãtii, care-si pune aceleasi întrebãri vechi de când lumea: Cine sunt? Care este locul meu în lume? Probleme tipic adolescentine altfel, asupra cãrora revii însã pentru cã – inconstient sau constient – oamenilor le place sã-si rescrie povestea vietii. Faci un pas înapoi îndeosebi la maturitate, atunci când trecutul apare dintr-odatã ca obârsie a prezentului si viitorului. Este poate singurul moment în care începutul si sfârsitul se pot întâlni cu adevãrat si par a coexista. Cãlãtoria înspre trecut, prin tara natalã Grecia, echivaleazã aici cu remodelarea propriei fiinte.
Vassilis Alexakis s-a nãscut la Atena în 1943 si s-a instalat în 1968 în Franta. Îsi împarte viata între Paris si insula Tilos. Întreaga sa operã, scrisã în francezã si tradusã apoi în greacã, dã seamã de dubla apartenentã culturalã a autorului, combinând gustul pentru autobiografie si eruditie cu înclinatia spre fantastic, ironie si umor negru. În 2007 a obtinut Marele Premiu al Academiei franceze pentru romanul Dupã Isus Hristos, iar în 1995 Premiul Femina pentru Limba maternã.