Cartea discută literatura pentru copii ca "lectură emergentă" - o literatură a "începutului de drum", o literatură care antrenează deopotrivă cunoaşterea raţională şi dezvoltarea emoţională a copiilor de vârstă şcolară mică. Analiza prezintă, de asemenea, şi modelul didactic al "lecturii pentru înţelegere", în termenii unui program cu resurse şi perspective considerabile de dezvoltare într-o metodologie educaţională complementară sau alternativă. Atât literatura didactică sau şcolară, instituită canonic ca literatură "adresată" publicului vizat (literatura care propune modele normative vizând condiţionarea didactică), cât şi literatura "aleasă" de către cititori ca literatură de plăcere, suplimentară sau opţională (literatura care propune modele interculturale) se consacră ca modalităţi de succes în "învăţarea" lecturii.
Autorul chestionează distanţa variabilă dintre literatura populară şi folclorul copiilor, frontiera nestatornică dintre literatura fantastică propriu-zisă şi literatura de anticipaţie ştiinţifico-fantastică, particularităţile interculturale ale poveştilor lui Wass Albert sau ale literaturii aforistice traduse de Vöő István. Tipul de literaritate cel mai evident relevabil şi în cazul literaturii pentru copii este acela care rezidă în tentativele constante de insolitare a fenomenalului (profanul, istoria, condiţia umană etc.), de transcendere a experienţelor individuale, prin raportarea alegorică a aspectelor particulare la exemplaritatea evenimentelor existenţiale fundamentale, general umane.
Cuprins
Lecturi curriculare în sfera literaturii pentru copii - Literatura pentru copii, "un efect de text" puţin predictibil - Din nou despre literaritatea literaturii pentru copii - De la literatura populară la literatura populară pentru copii. Folclorul copiilor - De la literatura S.F la literatura S.F. pentru copii. I.C. Vissarion, creatorul basmului S.F. românesc