Lupii marilor

Grație documentării riguroase și talentului de povestitor al autorului, Lupii mărilor conturează un tablou cuprinzător al epocii vikinge, adresându-se tuturor iubitorilor istoriei și ai civilizațiilor nordice.
În largul coastei de vest a Scoției, se ridică semeț din Marea Nordului un promontoriu acoperit de iarbă, cu plaje nisipoase. Aceasta este micuța insulă Iona, o oază de pace și unul dintre cele mai vechi și mai importante centre creștine din vestul Europei. În afară de comorile religioase, insula Iona se mândrea cu o colecție de morminte regale fără egal. Cei mai mulți dintre primii regi scoțieni, inclusiv cei deveniți faimoși datorită pieselor lui Shakespeare – Macbeth și victima lui, Duncan – erau înmormântați aici. Dar, cu douăsprezece secole în urmă, aceste plaje idilice au fost martore ale unor acte de violență ieșite din comun. La începutul anului 795, pe când călugării sărbătoreau un sfânt, nave având prorele sculptate sub formă de șerpi și dragoni s-au apropiat pe nesimțite, furișându-se până pe plajă, nu departe de cea mai importantă mănăstire. Insula s-a transformat astfel în ținta unor raiduri îngrozitoare, fiind devastată de bande de păgâni ciudați, veniți din nord. Așa deschide Lars Brownworth strania istorie a războinicilor nordici care au zdruncinat destinul creștinătății apusene timp de 300 de ani.
Termenul de „viking“ este încă asociat cu bărbații blonzi și voinici care săreau din navele cu cap de dragon pentru a ucide și a jefui tot ce le apare în cale. Autorul răzbate dincolo de clișeele și prejudecățile asociate epocii vikingilor. Sunt prezentate invaziile cărora le-au căzut pradă insulele britanice, coastele Franței, Spaniei, Italiei și ale insulelor din Mediterană, dar și expedițiile care i-au adus pe vikingi în contact cu civilizația kievană sau bizantină. De asemenea, prind contur figurile unor lideri uniți de dorința acerbă de cuceriri, printre care Leif cel Norocos, descoperitorul unei noi lumi, Ragnar Lodbrok, spaima francilor, Eric Topor Însângerat, unul dintre primii vikingi care au cotropit Anglia sau abilul, dar perfidul Harald Hardrada.
Pe de altă parte, autorul demonstrează, cu argumente pertinente, că vikingii nu au fost doar niște luptători sângeroși și sălbatici. Au fost făuritori de legi și au introdus pentru prima oară în insulele britanice judecata cu jurați. Au fost negustori și exploratori pricepuți, colonizând Islanda și numeroase alte insule. Au întemeiat actuala capitală irlandeză Dublin și au pus bazele unei fabuloase rețele comerciale, întinse de la Bagdad și până pe coastele Americii de Nord. Au influențat cultura și viziunea despre viață a populațiilor cu care au interacționat, lăsând o amprentă puternică asupra Evului mediu timpuriu.