Nuvela „Mă numesc Ana” este una dintre cele mai frumoase povești de dragoste din câte s-au scris în limba română în ultima vreme. Scrisă la persoana întâi, din perspectiva personajului principal, se remarcă printr-o sinceritate sfâșietoare, prin dramatism, printr-un sentiment în cele din urmă tonic al capacității ființei umane de a ieși întotdeauna din întuneric la lumină.
Regimul comunist, „un regim ilegitim și criminal”, a distrus, cum se știe (sau cum din păcate nu se mai știe), multe destine omenești. În nuvelă este înregistrat momentul în care iubitul Anei este întemnițat pe nedrept, din motive politice, condamnând-o pe femeie la singurătate. Ea își reface viața căsătorindu-se, după multe deliberări interioare chinuitoare, cu fratele geamăn al soțului ei.
Este un subiect cu totul insolit. Dacă nuvela ar fi ecranizată, filmul s-ar bucura de un succes internațional fără precedent. Autorul, Dan Căpățînă, are o cultură întinsă, o experiență de viață imensă și un remarcabil talent literar. Nimeni nu înțelege la fel de bine ca el psihologia feminină. Nimeni nu poate să povestească un fapt de viață într-un mod atât de captivant asemenea lui.