Ultima descendentă a Văcăreștilor, veche familie de boieri și intelectuali români, Elena Văcărescu (1864-1947), născută în România și stabilită în Franța, este o personalitate reprezentativă atât pentru cultura română, cât și pentru cea franceză.
Membră de onoare a Academiei Române, laureată de două ori cu premiul Academiei Franceze, a avut o bogată activitate politică și literară, fiind o scriitoare și un adevărat diplomat al culturii române, dedicat promovării acesteia peste hotare, o adevărată ’ambasadoare a sufletului românesc’, cum o numea cu admirație Nicolae Iorga.
Memoriile ocupă un loc important în opera Elenei Văcărescu, oglindind cu iscusință, pagină cu pagină, o lume îndepărtată, pe care, datorită stilului, descrierilor fascinante și abundenței de informații, vom dori să o descoperim tot mai mult.
Volumul de față reunește câteva dintre aceste amintiri ale scriitoarei, evocări ale anilor copilăriei, ale meleagurilor natale, ale unor întâmplări și evenimente din viața sa, precum și ale unor personalități române și străine pe care le-a cunoscut.
Elena Văcărescu rămâne pentru generațiile viitoare un exemplu de adevărat patriotism, un reper și poate cea mai importantă personalitate culturală a României.