Metamorfoze sau magarul de aur

Apuleius ne-a lasat una dintre cele mai fascinante si mai variate opere ale Antichitatii, de fapt una dintre marile creatii literare de limba latina. In concertul operelor numeroase ale lui Apuleius mai ales mici tratate de filozofie platoniciana si discursuri Magarul de aur detine locul principal, ca cea mai complexa marturie a gandirii si a artei scriitorului. Romanul reprezinta efectiv concluzia activitatii literare si filozofice a lui Apuleius.
Metamorfozele nareaza itinerariul fantastic al unui tanar, numit Lucius. Acesta ajunge in orasul thessalian Hypata (regiune reputata pentru legendele ei fantastice si vrajitorii) unde este luat in gazda de Pamphila, cunoscuta ca fiind vrajitoare. Lucius ii urmareste actele magice ajutat de slujnica Photios. Se unge cu o alifie pentru a deveni pasare si a o urmari pe Pamphila, dar este transformat in magar: isi pastreaza insa mintea si sensibilitatea de om. In aceeasi noapte este furat de niste hoti care il duc intr-o pestera, unde se afla si o tanara fata, Charite, pe care sclava talharilor o consoleaza povestindu-i basmul lui Amor si Psyche. Tanara Psyche se indragosteste de Amor a carui sotie devine in ultima instanta in ciuda obstructiei Venerei. Charite si asinul sunt in curand eliberati de Tlepolemus, logodnicul fetei. Magarul trece prin noi peripetii si succesiv apartine unui preot desfranat al Cybelei, unui morar (crud exploator de sclavi si de animale), unui gradinar, unui cofetar, unor doi frati bucatari si unui soldat. Este constrans sa participe la acte injositoare, dar zeita Isis ii promite in vis ca il va elibera. Intr-adevar, in plina desfasurare a sarbatorii isiace de la 5 martie, Lucius mananca o coroana de trandafiri si isi redobandeste conditia umana. Dupa aceea se initiaza de mai multe ori in misterele zeitatilor Isis si Osiris. Ajuns la Roma devine sacerdot isiac si avocat pledant in for, pentru a apara dreptatea.