Misteriile antice, la grecii vechi, la romani si, in mare masura, si la egiptenii din antichitate, au ajuns cu timpul sa constituie adevarata religie a acestor neamuri, atunci cand adorarea zeilor oficiali a cazut, mai mult sau mai putin, in desuetudine.
Or, dupa marturiile autorilor antici si dupa cele ale autorilor moderni, tracii, in general, si geto-dacii, in special, au avut culte de mistere foarte dezvoltate. Mai mult, toate misteriile elenice existente la greci, in epoca clasica, erau de origine traca, fiind create de traci si impregnate de spiritualitatea traca. De aceea, am considerat util sa studiem aceste misterii ale geto-dacilor, care au constituit, de altfel, ca si la greci si la romani, adevarata esenta a religiei lor.
Constantin Daniel
*
Orientalistul Constantin Daniel intentiona inca din 1985 sa publice o lucrare dedicata cultului unei zeitati traco-getice, Zalmoxis. Abia astazi textul este gata de intilnirea cu publicul, caci pentru prima oara lucrarea Misteriile lui Zalmoxis vede integral lumina tiparului, altfel fragmente din ea fiind inserate in revistele vremii. Pornind de la putinele marturii existente (v. Herodot), Constantin Daniel ne propune o imagine convingatoare despre un cult dedicat unui zeu al misteriilor, asa cum gasim in Orientul Apropiat si in Grecia. Demersul orientalistului roman vizeaza atit analiza acestui cult, cit si plasarea sa in contextul cultural mai amplu al epocii. Interesul marturisit al autorului se indreapta catre radiografierea constantelor spirituale specifice religiilor si comunitatilor tracice, cu accentul pus pe lumea dacilor. Din acest punct de vedere, Zalmoxis apare ca o zeitate solara indeplinind un important rol mintuitor, el avind puterea de a-si recupera discipolii in vederea unei existente de dincolo de moarte.
Credinta in nemurire prezenta in ritul lui Zalmoxis este completata si de o practica vizind obtinerea unei austeritati stoice in viata cotidiana, bazata pe o moralitate exemplara. Constantin Daniel subliniaza descendenta uraniana a zeului, asimilindu-l lui Apollo, ca si faptul ca el ilustreaza o ideologie religioasa ce se opune traditiilor hedoniste si dionisiace de tip helenic. Cit priveste substanta concreta si tehnica a ritualurilor de initiere in misterii, aceasta consta, potrivit autorului, in deprivarea senzoriala a discipolilor prin claustrarea lor in grote intunecate, delirul si viziunile induse astfel fiind omologate ca reprezentari si mesaje transmise de divinitate.
Valentin Protopopescu
*
Lucrarea incearca sa expuna o perspectiva extrem de spiritualizata asupra religiei si comunitatilor trace, in general, cu un accent special pus asupra lumii dacice. Aceasta perspectiva isi gaseste justificarea in rolul influent pe care Zalmoxis si cultul sau de mistere l-au avut asupra lumii trace. Zalmoxis este infatisat drept o zeitate solara careia i se atribuie o importanta functie soteriologica, el fiind zeul in al carui paradis vor ajunge, dupa moarte, sufletele celor initiati in misteriile sale.
Ovidiu Cristian Nedu