In Mitologie romaneasca, Marcel Olinescu da radacini romanesti vietii nefiloxerate a formelor de arta si cultura, folosindu-se de lucrarile lui Tudor Pamfilie, Elena Niculita-Voronca, Artur Gorovei, Simeon Florea Marian si de nenumarate colectii de folclor. El a clasificat legendele si superstitiile romanesti astfel: despre facerea lumii, despre oamenii vechi (rohmanii, jidovii sau uriasii, capcaunii, blajinii, jumatate de om), despre uneltirile diavolului contra infaptuirilor lui Dumnezeu, despre crearea omului, legende despre Hristos, legende despre viata omului.
Reputatul profesor Marcel Olinescu face, in monumentala sa opera „Mitologie romaneasca”, cel mai potrivit portret temutei entitati:
„Samca este un duh feminin ingrozitor la vedere, cu parul rar si lung pana la pamant, ochii sai rosii ca focul ii joaca in cap ca niste felinare batute de vant, nu stau locului o clipa, se sucesc si se stramba intr-una, iar din gura bolboroseste neincetat cuvinte neintelese. Se travesteste insa sub diverse infatisari spre a se apropia de casele oamenilor, aratandu-se femeilor insarcinate si pruncilor atat ziua cat si noapte, in diferite chipuri: ca pisica, caine, capra, porc, gaina, cioara, broasca, lacusta, musca, paianjen, umbra si diferite naluciri”.