Murim si inviem in fiecare clipa

Cum s-a nascut cartea de fata ne povesteste chiar autorul ei, Ilie Cioara, autor a peste opt volume dedicate Cunoasterii de sine: Actiunea de debut a acestei lucrari si fenomenele ulterioare, care au sustinut o pe un anumit fagas pana la punctul final, a inregistrat o traiectorie putin deosebita de tot ceea ce am scris mai inainte. Si iata faptele, asa cum s au inlantuit ele, in care eu nu am fost decat un simplu executant la ceea ce curgerea Vietii mi a scos in cale. Pe la jumatatea lunii noiembrie 2000, abia terminasem lucrarea Pe urmele Absolutului si ma gandeam la o perioada de destindere, cand si de data aceasta, anticiparea s a dovedit inoportuna. Imaginara inactivitate sau comoditate a fost, pur si simplu spulberata de un banal telefon. O buna prietena, cu preocupari si indemnuri perseverente spre cele nepieritoare, ma anunta ca a citit o carte pe care a inteles o deoarece mi a citit cartile mele. A doua zi ne am intalnit. Cartea cu pricina era Conversatii cu Dumnezeu a lui Neale Donald Walsch. Dupa ce am parcurs cele cinci volume ale acestei carti, intr o zi, un indemn venit din interior ma obliga sa pun mana pe pix si, aflat in fata unei coli, incep sa scriu fara intrerupere diferite titluri de teme legate de Viata. Dupa un timp ma opresc. Erau 82 teme, pe care apoi le am aranjat alfabetic. Acelasi fenomen de declansare spontana l am mai intalnit si la o alta carte, insa numarul temelor a fost mai mic. Iata ma deci, in prezenta acestor teme a caror prezenta ma imping la scrierea unei alte lucrari privind Viata si Eternitatea Sufletului. Titlul cartii mi a fost impus ca o necesitate fireasca de a ne intalni in mod real cu noi insine, murind pentru trecut si inviind in aceeasi clipa in care, de fapt, realizam experienta directa de Divinitate incarnata. In concluzie, pentru a va putea intalni cu dumneavoastra insiva, nu aveti nevoie de nimeni si de nimic de nici un expert din lumea exterioara. Adevaratul conducator se afla in interiorul fiintei proprii. El nu va insala, nu va minte si nici nu va speculeaza. Sa nu uitam ca simpla intelegere intelectuala, nu este altceva decat o intelegere partiala realizata de catre un fragment al fiintei, mintea, conditionata tempo spatial. Adevarata intelegere se realizeaza numai si numai in Uniunea perfecta a trinitatii: corp, minte si Suflet. Si, in final, un alt indemn: Folositi cu precadere desfasurarea temelor pe calea versului, care va pot conduce pe loc, la depasirea haotica a mintii si Unimea cu intregul sau Adevarul Absolut. Iar cand cititi poeziile, excludeti autorul si incercati propria experienta, prin ceea ce vi se indica in mod clar, simplu si precis.