Mysterium Coniunctionis 1. Separarea si compunerea contrariilor psihice in alchimie

„Prima parte a acestei lucrări este dedicată temei contrariilor şi a unificării lor, a doua parte prezentării şi comentării unui text alchimic care, editat evident de un cleric, aparţine probabil secolului al XIII-lea şi revelează într-un mod foarte specific o stare de spirit în care creştinismul şi alchimia se întrepătrund. El încearcă, cu ajutorul Cântării Cântărilor, să contopească ideile aparent heterogene de provenienţă creştină şi filosofică în forma unei avalanşe imnice. Acesta este textul aşa-numitei Aurora consurgens I (sau Aurea hora) care i-a fost atribuită dintotdeauna lui Thomas din Aquino."
C.G. Jung
*
„Astăzi apar o mulţime de tendinţe care ar dori să elimine inconştientul încă nerecunoscut general, prin explicarea ipotezei acestuia ca prejudiciu personal al acelora care se servesc de această ipoteză. În mod ciudat, aici nu se iau în consideraţie dovezile prezentate din cauza prejudecăţii cunoscute că psihologia nu ar fi nimic altceva decât o părere subiectivă preconcepută. Trebuie să recunoaştem că în nici un alt domeniu nu există un pericol atât de mare ca cercetătorul să cadă victimă presupoziţiilor sale subiective. Cu siguranţă el trebuie să rămână conştient în mare măsură de ecuaţia sa personală. Oricât de tânără ar fi psihologia proceselor psihice inconştiente, ea a ajuns totuşi la constatarea anumitor fapte care se bucură din ce în ce mai mult de recunoaşterea generală. Printre acestea se numără structura antagonică a psihicului pe care o are în comun cu toate procesele naturale. Cele din urmă sunt fenomene energetice care reies mereu dintr-o stare mai puţin probabilă de tensiune a contrariilor. Această formulare are chiar o semnificaţie specială pentru psihologie, căci conştiinţa ezită de regulă să vadă sau să recunoască antagonismul propriului său fundal, deşi tocmai de acolo îşi trage energia."
C.G. Jung
*
„Cercetarea simbolisticii alchimice, ca şi preocuparea cu mitologia nu sunt mai îndepărtate de viaţă decât este anatomia comparată de anatomia omului viu. Dimpotrivă, alchimia ne serveşte drept o adevărată vistierie a simbolisticii a cărei cunoaştere este extrem de utilă pentru înţelegerea proceselor nevrotice şi psihotice. Invers, psihologia inconştientului poate fi folosită în acel domeniu ale istoriei spiritului în care este vorba de simbolistică. Tocmai aici apar întrebări a căror apropiere de viaţă şi intensitate vitală le depăşesc pe cele ale posibilităţii de utilizare terapeutică. Aici trebuie depăşite încă multe prejudecăţi."