Neghinita

Imparatul era la mare si la greu sfat cu toti carturarii, ca bantuia seceta si molima. Si daca negustorul ii spuse ca are un copil ca o neghinita, imparatul ramase inmarmurit, invatatii imparatiii cascara ochii mari si trasera de barbile lungi.

- Nu se poate, maria ta, asa ceva nu scrie la carte.

- Ba sa poate - zise Neghinita, sarind pe masa sfatului - ca multe se pot si nu stau in carti; si mult mai multe sunt altfel de cum sunt ticluite din condei.

Si dupa ce se minunara, cat se minunara, incepu sfatul.

Neghinita se sui pe mana imparatului, pe umar, apoi in crestetul capului si d-acolo zise razand:

- Invata, maria ta, ca cei mai mici sunt cei mai mari.

Imparatul, cam de voie, cam de nevoie, raspunse:
- Asa e, Neghinita, asa e.