Lena si Dante s-au pierdut. Desi fiecare locuieste, din nou, in propria sa lume, nu au putut sa se uite.
Bobbie incearca sa o ajute pe Lena si se trezeste, fara voia ei, in trecut. Pe cont propriu, invata lucruri complet noi despre sine.
Maestra Timpului se foloseste de situatia in care se afla Lena. O va elibera pe Bobbie, insa nu fara o recompensa. Il considera pe Dante tradator, iar Lena trebuie sa il aduca inapoi.
Cel mai mare dusman al Calatorilor in timp profita de ocazie. Lena nu trebuie deci s-o salveze doar pe Bobbie, ci intreaga lume a invizibililor.
Fragment din cartea "Noaptea bufnitelor. Inima timpului" de Monika Peetz
"Dante se foi nelinistit in scaun. Maestra Timpului nu avea nicio mila. Se aflau intr-un fel de camera pentru interogatorii din inima domului. Cartea cu holograme a Lenei se afla pe masa. Miniatura ei tridimensionala, care stralucea pe cotor, in loc de titlu, era atat de palpabila, incat Dante abia daca-si putea lua ochii de la ea. Maestra Timpului deschise povestea Lenei. Prin fata ochilor lui se succedara imagini cu Lena si Jonas, care isi croiau drum prin trafic intr-o cursa aventuroasa.
Inainte, nu-l deranjase ca toti calatorii in timp de la Agentie puteau vedea viata oricui. Doar invizibilii reuseau sa se ascunda. Cartile de sticla cu holograme, care povesteau vietile oamenilor intre doua coperti si erau baza pe care se decidea daca era vorba despre cazuri de care sa se ocupe Agentia sau nu, facusera parte din viata lui Dante de cand se stia. Realismul acelor imagini aproape ca-l innebunea, acum. Blestema abilitatile magice ale celor invizibili, care il confruntau, fara mila, cu faptul ca viata din lumea oamenilor mergea mai departe.
Abia daca-i venea sa creada ce vedea. Lena se facuse comoda pe bara, intre bratele lui Jonas. Baiatul ocolea fiecare obstacol, intr-un ritm ametitor, si isi croia drum printre masini parcate, motorete amarate, lumini rosii ale semaforului, santiere de constructii si pietoni derutati, si, cu o manenira riscanta, evita la milimetru o portiera care tocmai se deschidea. Cauciucul din spate aluneca pe drumul ud de ploaie, cand bicicleta coti pe o strada cu sens unic, intr-un unghi periculos. Lena chitai, ingrozita, cand aparura doua faruri. In ultima clipa, Jonas trase pe trotuar si executa un slalom gratios printre mesele de la Bella Roma.
Dante se simtea foarte ciudat. Treaba cu sarutul fusese mult mai derutanta decat isi imagina, in teorie. Era normal sa simta ca-i vine sa-i suceasca gatul lui Jonas? Doar fiindca putea merge mai bine pe bicicleta? Sau sa fi fost din cauza Lenei? Cand inchidea ochii, inca simtea pe buze sarutul ei dulce. Era incepator in interpretarea sentimentelor."