Noi

Cu romanul distopic Noi, Evgheni Zamiatin (1884-1937) deschide calea unor capodopere ulterioare apartinand aceluiasi gen (Minunata lume noua de Aldous Huxley, O mie noua sute optzeci si patru si Ferma animalelor de George Orwell sau Fahrenheit 451 de Ray Bradbury). Desi termina cartea in anul 1920, autorul nu o vede publicata in timpul vietii in patria sa (romanul va aparea in limba rusa abia in 1989). Si aceasta dupa ce, cu multi ani inainte, devenise rapid un bestseller international. Roman de factura fantastica, de anticipatie, roman antiutopic sau premonitoriu, de dragoste sau politic, demascator al ororilor regimurilor totalitare (desi, cand a fost scris, bolsevismul abia se instala in Rusia) - astfel a caracterizat critica literara lucrarea de capatai a lui Zamiatin. Tablele Orare, Orele Personale, Norma Materna, Zidul Verde, Binefacatorul, toate aceste notiuni fac parte din civilizatia "perfecta", din "viata desavarsita din punct de vedere matematic a Statului Unic", din "jugul binefacator al ratiunii". Dezumanizarea, pervertirea idealurilor, grotescul actiunilor sunt consecintele monstruoase ale modelarii omului de catre totalitarismul opresiv.