Legea procesuala civila fundamentala, prin modificarile legislative aplicabile de la 15 februarie 2013, va genera schimbari importante in materia organizarii judiciare, a judecatii propriu-zise, a executarii silite. In acest context, prezenta lucrare se doreste a fi un reper semnificativ, printre altele care exista deja in peisajul juridic românesc, intrucât autorii propun o analiza pe articole a noii reglementari, realizata din perspectiva celui chemat sa aplice dreptul, in masura sa anticipeze semnificatiile si consecintele jurisprudentiale ale acesteia.
Sunt evidentiate, cu precadere, modificarile aduse in materia competentei instantelor judecatoresti, a rolului pe care judecatorul il are in procesul civil, prin extinderea drepturilor acestuia si a puterii de apreciere, cu buna-credinta, in echitate si conform principiilor dreptului, conjugate cu o sporire a responsabilitatii pe tarâmul celeritatii, prin introducerea contestatiei privind tergiversarea procesului. S-au adus modificari etapei pregatitoare a judecatii, procedurii de administrare a probelor si procedurilor speciale, au fost reconfigurate caile de atac, a fost fluidizata procedura executarii silite.
Toate acestea se regasesc in cuprinsul comentariilor pe articole, care au in vedere si normele Codului civil incidente, fiind completate cu jurisprudenta nationala recenta, jurisprudenta Curtii Constitutionale, a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, precum si aceea a Curtii Europene a Drepturilor Omului si a Curtii de Justitie a Uniunii Europene, relevante si pentru noua reglementare.