Jeanne era o fetiță căreia îi plăcea să se joace, să cânte și să danseze.
Era veselă ca o ciocârlie, cât timp stătea afară.
De îndată ce mama ei o ruga să facă ceva, atitudinea ei se schimba și nu se putea abține să nu spună nu.
NU, NU, NU!,
Mama îi spunea:
— Jeanne! Pune lucrurile în ordine, închide televizorul, ne pregătim pentru cină!
— NU, NU, NU!, răspundea fetița.
Dar mama nu ceda.