Gheorghe I. Brătianu (1898-1953) a fost un istoric de seamă, om politic și de stat, profesor universitar și membru al Academiei Române. S-a născut la Ruginoasa, în judeţul Iaşi, fiind fiul lui Ion I.C. Brătianu şi al principesei Maria Moruzi-Cuza, văduva lui Alexandru Cuza, fiul lui Alexandru Ioan Cuza, fostul domnitor al Principatelor Unite.
În calitatea sa de istoric, Gheorghe I. Brătianu a susținut cu tenacitate și rigoare științifică teza continuității poporului român în spațiul carpato-danubiano-pontic.
O enigmă şi un miracol istoric: poporul român este una dintre principalele sale opere. Așa cum însuși autorul ne mărturisește, aceasta a fost scrisă inițial ca un răspuns la o carte a profesorului Ferdinand Lot – al cărui student a fost –, examinând capitolul din aceasta consacrat originilor poporului român. Volumul de față nu este însă unul exhaustiv, Brătianu recunoscând că „ar mai fi încă foarte multe de adăugat și de îndreptat, dar, din capul locului, lucrarea nu a fost, nici nu trebuie privită ca o examinare completă a unei probleme atât de vaste și de grele. Ea a avut doar rostul de a aduce o lămurire, un răspuns.”
„Aș fi deplin mulțumit dacă în judecata viitorului, cărticica aceasta va aduce o mărturie a liniștii și a seninătății cu care neamul nostru, de atâtea ori încercat, poate încă o dată să înfrunte vremurile, încrezător în dreptul și în destinul său.” (Gheorghe I. Brătianu)