O moarte care nu dovedeste nimic. Ioana. Jocurile Daniei

Tocmai imprevizibilitatea afectului il atrage si-l bulverseaza pe Sandu, imprevizibilitate recuperabila mai degraba din romanele rusesti, unde intensitatea sentimentului se insoteste cu capriciul lui. Cu Sandu si Ioana intram in zodia cuplurilor care se dizolva nu neaparat din incompatibilitate, ci din prea multa compatibilitate, un joc al nervilor, un razboi de uzura, o absurda confruntare a orgoliilor. Andrei Sinavski remarca acest fenomen la scriitorii rusi incepand cu Puskin si al sau Evgheni Oneghin: cat timp Tatiana il iubeste pe Oneghin si i se ofera, el ramane indiferent; cand ea se casatoreste cu un altul, el se reindragosteste subit de ea, fara speranta. La fel, Peciorin din Un erou al timpului nostru la Lermontov, Beltov din Cine-i de vina? al lui Herzen, Lavretki din Un cuib de nobili al lui Turgheniev. Eroinele lui Holban, poate cu exceptia Daniei, care se detaseaza pe fondul unui al orizont de posibilitati, sunt cu toatele mal aimees de catre ceea ce Sinavski numea "a superfluos man". Cu romanele lui Holban si ale lui Camil Petrescu intram intr-o zona abisala a cuplului, a iubirii, unde camera de rezonanta o reprezinta literatura, devenita o oglinda in care se rasfrang toate emotiile si toate reflectiile.