O viata

„Iubirea! De doi ani o simtea apropiindu-se, cu o neliniste mereu sporita. Acum era libera sa iubeasca. Nu-i mai ramanea decat sa-l intalneasca pe el! Cum va fi el? Nu prea stia, si nici macar nu se intreba. Va fi el, si atat... Vor merge mana in mana, stransi unul langa altul, ascultandu-si bataile inimilor, simtindu-si caldura umerilor, topindu-si iubirea in limpezimea suava a noptilor de vara, atat de uniti, incat isi vor afla usor, doar prin simpla putere a dragostei, pana si cele mai nemarturisite ganduri. Si asta va dura la nesfarsit, in seninatatea unei iubiri fara de moarte.“