O parabolă minunată despre frumusețea de a fi unic, dar și despre puterea de a schimba lumea, rămânând constant în empatie, dragoste și dorința de a ajuta aproapele.
Uneori, ființa ia naștere din întâmplare. În mod miraculos, însă din întâmplare. Ghemuindu-se, frământându-se, așteptând; de la prima celulă, la ultima șuviță. Incidentalul provoacă existența, în timp ce irepetabilul angrenează individul în marea trecerea… Ei bine, din potențialitatea acestei imagini prinde contur și povestea Omului cu trup de apă. Martori la geneza, dar și la devenirea acestuia, au fost scriitorul Ivo Rosati și ilustratorul Gabriel Pacheco, în timp ce odiseea ce-l are ca protagonist s-a lăsat cuprinsă în paginile cărții „Omul cu trup de apă și fântâna sa”.
Povestea scrisă de Ivo Rosati și ilustrată în nuanțe contrastante de Gabriel Pacheco devine, prin semnificațiile sale, o parabolă minunată pentru zilele noastre. Narațiunea „Omul cu trup de apă și fântâna sa” ne reamintește să valorizăm faptul de a fi unici și irepetabili numai în măsura în care reperele noastre existențiale propagă binele, dragostea și empatia. Ba mai mult decât atât,avem posibilitatea de a schimba colțul de lume în care trăim doar dacă rămânem de neclintit în fața presiunii exterioare.