Termenul „palat” provine din limba latină, Palātium fiind una dintre cele șapte coline ale Romei, unde împăratul Augustus Cezar (27 î.H. - 14 d.H.) și-a stabilit reședința.
Modesta vilă a lui Cezar a fost extinsă de cei care i-au urmat la conducerea statului, și astfel Palātium a intrat în conștiința publică, atât ca localizare geografică dar şi ca denumire pentru reședința imperială.
Cel mai vechi palat cunoscut astăzi a fost construit în Teba de către regele Tutmes lll a cărui domnie a fost între anii 1504-1450 î.H. Palatele nu sunt doar imobile impunătoare înălțate din blocuri masive de piatră, în Asia, construcțiile din lemn ale împăraților sau nobililor, înzestrate cu vaste grădini interioare, sunt de asemenea incluse în categoria palatelor.
De la sfârșitul Evului Mediu termenul „palat” a fost utilizat în sens larg pentru casele nobililor de toate rangurile din Franța, Anglia sau Spania, pentru sediul papal de la Avignon, pentru locuințele înaltei burghezii, dar și pentru numeroasele clădiri publice sau private care exclud funcția de locuință. În modernitate, în multe limbi, titulatura de „palat” a devenit și mai flexibilă, acoperind prin înțeles nu doar clădiri cu funcțiuni administrative (Palatul de Justiție, Palatul Prefecturii), ci și referiri la diverse construcţii care prin rol și funcționalitate definesc sau adăpostesc o autoritate în domeniu (Palatul Culturii, Palatul Copiilor, Palatul Căsătoriilor).
Fără a primi în mod oficial denumirea de „palat”, numeroase clădiri sunt cunoscute în mentalul colectiv drept palate, deoarece, la nivel local, înțelesurile devin mult mai nuanțate, așa cum de altfel precizează și marile enciclopedii. Importanța locativă sau administrativă a unei clădiri, ori dimensiunile ei îi conferă un statut special în urbe, descoperind noi valențe arhitecturale, sociale și culturale, în funcție de perioada în care a fost construită, astfel încât aceasta este încărcată simbolic cu o titulatură care pare uneori exagerată dacă facem comparații la scară universală, însă ea este perfect adaptată locului, timpului și rolului său social, elemente care, atât în vocabularul urban, cât și in lucrări de specialitate, au marele merit de a nominaliza particularitățile locale.
Dimensiunile si importanța pot să pară așadar discordante dacă se compară palate din diverse părți ale lumii, însă în Cluj, alături de casele nobiliare, și alte clădiri de mari dimensiuni construite la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea au primit denumirea de „palate”, astfel că în acest album prezentăm 35 de palate împărțite în cinci categorii: palate nobiliare, palate nobiliare mici, palate cu locuințe și spații comerciale pentru închiriat sau cu funcțiune de hotel, palate construite pentru instituții și palate in accepțiune modernă.
