Paradigme in istoria esteticii filosofice

Acest volum s-a nascut dintr-o nedumerire copilareasca: in ce sens putem vorbi despre o "gandire estetica" inainte de aparitia "esteticii", ca disciplina autonoma in campul culturii europene, in secolul al XVIII-lea, in plin Iluminism? Ce s-a intamplat inainte de Iluminism, stiindu-se ca, odata cu Platon, filosofia a descoperit forta irepresibila a emotiei si irationalului, deci a luat cunostinta de "omul estetic"? De ce este intemeiat sa sustinem ca estetica a aparut in plin Iluminism european, cand o serie intreaga de lucrari vorbesc indreptasit despre "estetica Antichitatii grecesti" ori despre "estetica medievala", citand si invocand texte estetice de dinainte de apartia esteticii?
Plecand de la aceste intrebari, volumul de fata propune o grila de lectura insolita in istoria faptelor culturale expresive, emotionale, utilizand propuneri metodologice apartinand unor filozofi de prima marime, Th. Kuhn R. Rorty, I. Berlin, M. Foucault. Urmand cu consecventa metoda hermeneutica a intelegerii in termeni proprii, prezenta lucrare analizeaza paradigmele, matricile culturale europene, in cuprinderea carora au fost intelese arta, frumosul si trairea estetica (artistica si non-artistica), inainte de constituirea esteticii filosofice. In acest sens, lucrarea propune o analiza filosofica a practicilor lingvistice, teoretice si conceptuale, legate de practici artistice, radiografiind incercarea teoretica a oamenilor de a se intelege pe ei insisi in acele activitati generate si provocatoare de emotii si trairi intr-o perioada in care estetica se afla, in statu nascendi, ca parte a unui intreg cultural unificat de sisteme de reprezentari ce au dat forma si continut succesiunii de Weltanschauung-uri ale lumii europene.
Deopotriva, volumul integreaza pe deplin recomandarea metodologica a lui Wittgenstein: "Cuvintele pe care le numim expresii ale judecatii estetice joaca un rol complicat, dar foarte bine determinat, in ceea ce numim cultura unei epoci. A descrie folosirea lor sau a descrie ce se intelege printr-un gust cultivat inseamna a descrie o cultura".