In anul 1853, Razboiul Crimeii a inceput cu o intensitate mai degraba romantica. Faptele de o bravura uimitoare, multe dintre ele savarsite de medici, femei si copii, au fost la ordinea zilei. La fel au fost insa si cruzimea si brutalitatea. In scurt timp, razboiul s-a transformat intr-o competitie a uciderilor de la distanta, impersonala, care a semanat, cu mult inainte, cu razboiul de transee din prima conflagratie mondiala. In cele din urma, a devenit o vitrina pentru generali incompetenti si erori birocratice.
Cartea lui Robert Edgerton zugraveste tabloul viu al razboiului, de la triumfuri la tragedii, nefiind insa o simpla cronologie a bataliilor, ci dimpotriva, o imersiune narativa in imprejurarile care au dus la campania militară probabil cel mai tragic esuata, de ambele parti, din istoria europeana moderna. Comparand experientele acestea cu cele ale soldatilor nordisti si sudisti in mult mai bine documentatul Razboi de Secesiune american, Edgerton contribuie cu o perspectiva noua asupra modului in care soldatii de la jumatatea secolului al XIX-lea au perceput razboiul, moartea si gloria.