Vezi mai multeCartea de față se ocupă de prințesa Elisabeta, dar pe nesimțite autorul mută atenția spre lucrurile materiale ce au înconjurat-o pe aceasta. Și o face într-o formă foarte atrăgătoare. Achiziționarea terenului din parcul național (gest rămas mereu discutabil), ridicarea palatului, înzestrarea lui, furnizorii, evenimente petrecute acolo – totul se desfășoară în fața cititorului. Punct de plecare spre vânători regale, loc de abdicare, în 1947, a Regelui Mihai I, mai apoi, după anii ’90, redevenit reședință regală, palatul Elisabeta din București dobândește sub pana lui Narcis Dorin Ion o personalitate aparte.
Urmărind-o pe prințesa Elisabeta în meandrele vieții, cu frumusețea ei rece, impersonală, calculată și bogată, constați odată în plus cât de complicată, dar și plină de învățăminte este istoria, cât de mult folos dobândești pentru înțelegerea vremurilor pe care le trăim.
Acad. Georgeta Filitti
Continuăm seria inițiată în vara anului 2024, la Editura Vremea, în colecția Planeta București, cu o monografie închinată unei insolite reședințe princiare din Capitală: Palatul Elisabeta, cunoscut astfel după numele ilustrei sale proprietare, principesa Elisabeta a României, fiica cea mare a regelui Ferdinand I și a reginei Maria, devenită regină a Greciei. Este o clădire cu valoare de monument istoric, emblematică pentru Capitala noastră, care a reușit – de-a lungul vremurilor, nu de puține ori tulburi – să își păstreze farmecul și caracteristicile arhitecturale și decorative. În plus, după un pasaj de peste cinci decenii de utilizare ca reședință de protocol (din 1949 până în 2001), Palatul Elisabeta și-a reluat firul istoriei regale prin noua destinație pe care a primit-o: reședință a regelui Mihai I al României și, astăzi, a Majestății Sale Margareta, Custodele Coroanei, și a principelui Radu al României.
Narcis Dorin Ion