Vezi mai multeConsacrat operei unui scriitor contemporan (recent dispărut, la scara istoriei literare), studiul reconstituie cronologic și parcurge cu minuțiozitate un corpus amplu de scrieri, ce conține volumele lui Tudor Dumitru Savu, publicistica din periodice, respectiv manuscrisele și arhiva deținute de familia acestuia. Bibliografia primară a cărții constituie, în sine, un capitol de filologie contemporană bine realizat. Renata Orban caută să așeze opera literară și publicistică a lui Tudor Dumitru Savu într-un context istoric, abordând cu profesionism două axe deloc ușoare în demersul său: una dintre acestea privește reconstituirea fundalului unei istorii traumatice, a inflexiunilor politicului în literatura anilor 70-90 ai secolului trecut, în orizontul românesc. A doua se referă la discuția despre filiațiile literare ale scriitorului investigat: de la Borges la D. R. Popescu, de la Faulkner la Eminescu (sic!), autoarea cartografiază cu prudență și cu argumente convingătoare o serie de trasee tematice și motivice ale operei.
Nu este deloc de neglijat, pentru înțelegerea importanței cărții, faptul că Tudor Dumitru Savu nu e un scriitor cu care critica noastră literară să fi fost generoasă, nici măcar în articolele sumative din lexicografia literară recentă. De aceea, consider că documentarea amplă a Renatei Orban, în volumele și periodicele românești ale epocii, tentativele sale de a reconstitui logica și motivațiile unor „absențe” (ale scriitorului) din sintezele specialiștilor, argumentează în mod inovator construcția unei monografii ca aceasta, oferind totodată argumente implicite originalității sale.