Nicolae Mavrocordat (1680-1730), domn al Moldovei (1709-1710, 1711-1715) şi al Ţării Româneşti (1715-1716, 1719-1730), primul domn fanariot, a fost unul dintre cei mai străluciţi reprezentanţi ai Iluminismului timpuriu. „Principe înţelept, rafinat literat, poliglot şi luminat”, rămâne în istoria lietaturii neoelene ca un „stilist al limbii culte şi moralist potrivit cu spiritul moderniştilor” (Jacques Bouchard). A cultivat mai multe genuri, de la tratate filosofice la lucrări eseistice sau versuri. Impresionantă rămâne opera sa epistolografică. Între scrierile sale un loc aparte ocupă proza Răgazurile lui Filotheos, care vede acum prima dată lumina tiparului pe pământul pe care a fost scrisă.
Publicată pentru prima oară în 1800, Răgazurile lui Filotheos, lucrarea pe care principele Nicolae Mavrocordat a început să o scrie în timpul exilului forţat de la Sibiu, în 1716, a trebuit să aştepte 189 de ani pentru a fi republicată într-o ediţie critică şi tradusă pentru întâia dată într-o limbă străină de elenistul canadian Jacques Bouchard, în 1989. Socotită prima încercare de roman din literatura neogreacă, scrierea lui Mavrocordat a îmbrăcat acum haine româneşti şi îl îndeamnă pe cititor la o plimbare prin Constantinopol, un prilej tocmai bun pentru a face o comparaţie între Orient şi Occident prin prisma ideilor iluministe. Ediţia românească reia introducerea, textul critic, notele şi indicii editorului canadian, cărora le adaugă note suplimentare şi o bibliografie selectivă, cu scopul de a răspunde atât curiozităţii publicului larg, cât şi interesului cercetătorilor pentru o perioadă mai puţin cunoscută a literelor greceşti în spaţiul românesc.