Printesa sau aventuriera. Datoria sau libertatea. Regatul ei sau vanatorul de furtuni pe care il iubeste. Aurora stie prea bine ca alegerile au consecinte. Pentru a indrepta lucrurile, ea se alatura unei revolutii in crestere pe strazile din Pavan. Deghizata in rebela Roar, ea isi pune in valoare cunostintele despre palat pentru a ajuta rebeliunea. Dar sezonul furtunilor este la apogeu si nu trece o zi fara sa nu aduca prapad. Totusi, aceste furtuni sunt diferite - sunt tulburate de intuneric si ataca cu o vointa disperata si violenta. Aurora simte ca e mai mult decat furie. Simte ca este un razboi.
Un roman fantasy bogat si de neuitat, faurit din puterea furtunilor, pericolul secretelor si magia imaginatiei autoarei Cora Carmack. - Kami Garcia
Fragment din cartea "Rage. Inima de furtuna" de Cora Carmack
"Rasul se auzi mai aproape si usa se dadu de perete la timp, cat sa apuce s-o vada pe Zephyr vesela, cu capul pe spate, parul negru precum cerul dintre stele. Intoarse capul si le spuse zambind:
- Intrati. Intrati.
Aurora intra prima si ii tresalta inima atat de tare, incat nu putu respira.
- Mi s-a spus ca va cunoasteti, spuse Zephyr, venind langa Aurora. Am ramas socata cand m-a gasit Locke azi-noapte. Zephyr se stramba si adauga: Scuza-ma. Kiran. Sau preferi Thorne?
- E bine oricum.
Glasul profund al lui Kiran veni ca un pumn in plex.
- O sa-mi ia ceva sa ma obisnuiesc, adauga Zephyr.
Aurora incremenise. Nu putea deschide gura, asta era cert. I se izbise inima de cutia toracica, de parca cineva incerca sa i-o extraga printre coaste.
- Ce poveste mi-a spus..., continua Zephyr, trecand pe langa Aurora si intorcandu-se la biroul ei din centrul camerei, de care se sprijinea Kiran, ca si cum ar fi venit aici de o mie de ori. Vrajitoarea se opri o clipa sa scarpine capul pisicii salbatice ghemuite pe o perna de plus in colt, inainte sa se aseze la locul ei. Kiran era inexpresiv, degajat si Aurora facu eforturi sa nu planga.
- Salvata de la rapitori in toiul furtunii. Doamne, ce fata norocoasa esti!
Zephyr rase din nou si, de data asta, nu mai parea asa efervescent. Mintise el de dragul ei? Nu avusese de gand sa dezvaluie intreg adevarul, mai ales acestei femei Zephyr, insa el o privi extrem de intens si ea incuviinta ca sa-i confirme povestea.
- Da. Foarte norocoasa, intr-adevar. Nu se putu abtine si adauga: Sunt extrem de recunoscatoare ca l-am intalnit. El isi lua privirea, iar ea isi masca pe cat posibil durerea. De unde va cunoasteti? intreba."
- Intrati. Intrati.
Aurora intra prima si ii tresalta inima atat de tare, incat nu putu respira.
- Mi s-a spus ca va cunoasteti, spuse Zephyr, venind langa Aurora. Am ramas socata cand m-a gasit Locke azi-noapte. Zephyr se stramba si adauga: Scuza-ma. Kiran. Sau preferi Thorne?
- E bine oricum.
Glasul profund al lui Kiran veni ca un pumn in plex.
- O sa-mi ia ceva sa ma obisnuiesc, adauga Zephyr.
Aurora incremenise. Nu putea deschide gura, asta era cert. I se izbise inima de cutia toracica, de parca cineva incerca sa i-o extraga printre coaste.
- Ce poveste mi-a spus..., continua Zephyr, trecand pe langa Aurora si intorcandu-se la biroul ei din centrul camerei, de care se sprijinea Kiran, ca si cum ar fi venit aici de o mie de ori. Vrajitoarea se opri o clipa sa scarpine capul pisicii salbatice ghemuite pe o perna de plus in colt, inainte sa se aseze la locul ei. Kiran era inexpresiv, degajat si Aurora facu eforturi sa nu planga.
- Salvata de la rapitori in toiul furtunii. Doamne, ce fata norocoasa esti!
Zephyr rase din nou si, de data asta, nu mai parea asa efervescent. Mintise el de dragul ei? Nu avusese de gand sa dezvaluie intreg adevarul, mai ales acestei femei Zephyr, insa el o privi extrem de intens si ea incuviinta ca sa-i confirme povestea.
- Da. Foarte norocoasa, intr-adevar. Nu se putu abtine si adauga: Sunt extrem de recunoscatoare ca l-am intalnit. El isi lua privirea, iar ea isi masca pe cat posibil durerea. De unde va cunoasteti? intreba."