Revolta de pe Bounty

Lordul Byron i-a inchinat un poem in 1823; Jules Verne a scris o povestire pornind de la acest eveniment in 1879 – revolta de pe Bounty a facut sa curga rauri de cerneala, dar nici o relatare a celor intamplate nu este mai celebra decat aceea a lui John Barrow din 1831. Volumul sau a devenit un clasic al literaturii si a stabilit recorduri de vanzari, fiind tradus in zeci de limbi. Cartea, imbinand abil fictiunea cu nonfictiunea, incat e greu sa iti dai seama unde se sfarseste adevarul si unde incepe legenda, spune povestea navei „Bounty“, care ridica ancora in decembrie 1787 si porneste din Spithead spre Marile Sudului. In aprilie 1789, echipajul se revolta langa Friendly Islands si isi lasa capitanul (William Bligh, epitomul tiranului, dupa cum este indeobste portretizat) si pe cativa tovarasi sa pluteasca in deriva pe apele involburate. Restul marinarilor isi iau sotii thaitiene si se stabilesc pe o insula pustie pierduta in imensitatea Pacificului, unde douazeci de ani mai tarziu li s-au descoperit descendentii. In ceea ce-l priveste pe Bligh, acesta reuseste sa-si conduca micul echipaj infometat mii de mile, pana in Timor. Incredibilele aventuri ale marinarilor de pe „Bounty“ au captivat generatii la rand si se citesc si astazi cu sufletul la gura. „Revolta de pe Bounty“ s-a bucurat de mai multe ecranizari, dintre care cele mai faimoase sunt aceea din 1935 (de opt ori nominalizata la Oscar), cu Clark Gable in rolul principal, si aceea din 1962 (nominalizata de sapte ori la premiul amintit), avandu-l protagonist pe Marlon Brando.