Sensuri metafizice ale crucii

Esoterismul guénonian n-are stilul mistagogiilor nebuloase; sibilinicul e ambalat in geometrii carteziene. Mi s-a parut, deci, o „nada" convenabila, iar Gabriel a acceptat prompt – pentru a cata oara? – provocarea mea. L-am invitat pe Horia Patapievici sa ni se alature. Din punctul meu de vedere, el era un mediator ideal, caci imbina apetenta pentru sacru cu o minte antrenata in atelierele stiintelor exacte. In sfirsit, grupului astfel constituit i s-a adaugat Anca Manolescu. Intalnirile celor patru s-au intins pe intervalul a cinci luni. Intr-un fel, a fost un esec. N-am reusit sa ducem pina la capat lectura comentata a lucrarii lui Guénon, iar pozitiile de front ale participantilor au ramas neschimbate. Prieteniile se imbogatesc insa din esecuri la fel de mult ca si din reusite. Biografia noastra comuna si-a mai adaugat un capitol, pe care il impartasim cititorilor, pentru a-i invita, ca si alta data, sa participe la cautarile noastre. In contextul eternei „tranzitii" romanesti, cu urgentele si impestritarea ei, dezbaterea noastra va suna exotic. Asta si vrem: sa aducem in peisaj un igienic moment de inactualitate, o rectificare atemporala a imediatului. (Andrei Plesu)