Ar fi putut fi o creştină mediocră sau chiar una fără valoare, înăsprită de suferinţă şi împinsă spre rebeliune. A fost în schimb o sfântă.
Această reflecţie a celui mai recent şi renumit biograf al Sfintei Rita din Cascia ne permite de îndată să privim cu realism una dintre figurile cele mai populare şi universale ale istoriei creştine.
Devoţiunea către Sf. Rita conţine ceva inexplicabil: trăind spre sfârşitul anilor 1300 şi prima jumătate a anilor 1400 şi venerată imediat şi invocată ca sfântă, este însă numită fericită de-abia în anul 1628, iar canonizarea este săvârșită abia în anul 1900. Totuşi, poporul creştin i-a arătat dintotdeauna o încredere și o iubire incredibile.
Datorită miracolelor, bineînţeles. Dar şi pentru legendele care au îmbogăţit istoria vieţii sale. Cu atât mai mult cu cât ea este numită în mod afectiv Sfânta imposibilităţilor, adică aceea căreia i se poate cere un har chiar şi în situaţiile cele mai disperate şi de nerezolvat.