See more'Schimbările accelerate ivite, în ultimele decenii, la nivelul producţiei culturale mondiale, ale căror consecinţe, iminente, au modificat structural învechitele paradigme, dominante până acum, ale ştiinţelor umane, asaltul studiilor culturale şi al paraliteraturii (unde esteticul e înlocuit cu sociologicul şi alte domenii de interferenţă), presiunea exercitată de noile contexte socioculturale, impunerea unei neaşteptate dinamici a raportului dintre canonic şi necanonic, multiplicarea contactelor cu toate sferele culturii, cu artele, filozofia, cultura de masă, produsele noilor tehnologii şi ale noilor ideologii etc. au resetat şi vor afecta sine die mişcarea comparatistă, chiar identitatea ei primară. Fenomenul literar, acaparat de câmpul bourdieusian, divers, instabil, dominat nu neapărat de contradicţii, ci de natura diferită a acestora, tinde să nu mai constituie centrul exclusiv al comparatismului.
Cele mai multe eseuri din „Sfidarea secundarului”, fidele spiritului temelor din câteva cărţi anterioare („Omar Khayyām şi complexele mitului european”, 2009, „Rândunica din nasul lui Buddha”, 2012, „Ispitele textului şi demonii interpretării”, 2016, „Despre ce vorbeşte Lucreţiu când vorbeşte despre plăcere”, 2020, „Când muzele mai purtau corset”, 2022), pe lângă o lectură a noilor semne, încearcă să atragă atenţia asupra câtorva perspective ale cercetării comparatiste, păstrând echilibrul dintre caracterul teoretic şi practica discursivă, şi să răspundă unor nevoi stringente de adaptare a literaturii şi culturii la paradigmele actuale şi la utopia recentelor „metodologii”.'
Gheorghe Iorga
Gheorghe Iorga este numele de publicist al lui Ghiorghi Iorga (n. 1954). Este membru al Uniunii Scriitorilor din România (Filiala Bacău), doctor în literatură comparată (cu lucrarea „Omar Khayyām şi complexele mitului european”, 2009), critic şi istoric literar, eseist, publicist, traducător de limbă persană. A publicat 10 volume de critică şi istorie literară (vizând, mai ales, teme de literatură generală şi comparată).
A tradus în limba română 15 cărţi din literatura persană clasică şi modernă (poezie şi proză), iar în limba persană, „11 elegii”, de Nichita Stănescu, şi o antologie a basmului popular românesc, „Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte”. A prefaţat câteva volume de poezie, proză şi critică literară, a îngrijit o antologie a fabulei româneşti şi o antologie a elegiei româneşti şi a publicat peste 200 de articole şi studii de critică şi istorie literară, literatură comparată, stilistică, teorie literară, lingvistică, filozofie, ezoterism, politologie etc.