Sinteze contemporane - Arta romaneasca

Fără a-şi propune o temă de prospectare sau un concept de transpus prin mijloacele imaginii, artiştii invitaţi, pictori în această selecţie ce inaugurează o serie de tabere de creaţie integrate proiectului mai larg, axat pe prezentarea artei româneşti contemporane, au pus în evidenţă, dincolo de diferenţele inevitabile, o convergenţă a explorărilor de atelier sub autoritatea esteticului, ca domeniu de legitimare a creaţiei. Căutările lor sunt legate de ofertele suprafeţei, fie preocupându-se de tentativele de a instaura un spaţiu care să contextualizeze obiectul, figura, semnul, fie, pe de altă parte, permiţând maselor şi traseelor picturale să instaureze o suprafaţă materializată, în a cărei densitate supravieţuiesc şi transpar, eventual, fragmente mai autoritare sau mai aluzive de figură, ca în ”Autoportretul” lui Liviu Nedelcu, persistând parţial unei invazive mase cromatice dinamice, sau în palimpsestele unor istorii (fără identitate actuală) din pictura lui Petru Lucaci, unde tuşe şi stropi de umbră indică noi suprafeţe ce se oferă inscripţionării şi lecturii.