Sodoma Si Gomora

In virtutea unui sumbru paradox, cei salvati de pedeapsa divina a Sodomei si Gomorei, comparati cu Adam si Eva dupa alungarea lor din Eden, sunt singurele fiinte paradisiace, de vreme ce „adevaratele paradisuri sunt cele pierdute“, dupa cum crede Proust. Fara nici un alt ghid decat tropismul, scriitorul avanseaza cu lentoare halucinanta in bolgiile acestui paradis infernal si exploreaza cu minutie de entomolog „rasa acelor fiinte damnate“ care ii populeaza meandrele. Expert in „artele neantului“, baronul de Charlus, in vesnic delir genealogic, bantuie, asemeni unui geniu tutelar, sub privirea plina de stupoare complice a lui „Marcel“, paraginile acestei anti-lumi.
Review