Am pornit de la ideea unitatii notiunilor de 'cunoastere' si 'constiinta'; ele reprezinta doua fete ale aceleeasi monede. Unitatea acestor concepte este redata printr-o dubla spirala, cu o evolutie in spire ascendente (spiralogie). Separarea acestei unitati organice a dat nastere axiomei dihotomiei creier-spirit.
Noul concept al spiralogiei se bazeaza pe cinci postulate. Astfel: infrastructura comuna a cunoasterii si constiintei este creierul; atributul innascut al creierului este acela de a cunoaste; progresul in spirala al cunoasterii impune ca fiecare spira noua sa largeasca sfera intelegerii; spiralogia are ca metoda de cercetare interdisciplinaritatea si se bazeaza pe douasprezece legi.
Spiralogia asociaza conceptia 'liniei divizate a lui Platon' cu 'hiperbola indoielii' a lui Descartes si cu 'principiul incertitudinii' al lui Heisenberg. Aceasta asociere ne ofera bucuria de a intelege cum de la atomismul primitiv al lui Democrit si de la matematica euclidiana s-a ajuns la radioactivitatea lui Marie Curie, la matematica neeuclidiana si la descoperirea cuantei Higgs.
Volumul aplica spiralogia la evolutia bio-medicala a societatii umane, demonstrand ca: evolutia bio-medicala incepe odata cu aparitia lui Homo Sapiens; spirele succesive ale evolutiei sunt rezultatul relatiilor dintre biologie, medicina, biochimie, fizica, filozofie si tehnologie; descoperirile legilor universale ofera fundalul pentru crearea de noi domenii in stiinte, in general, si in medicina, in particular. Jean Jacques Askenasy