„Hilal Karahan scrie o poezie cerebrală, fără a elimina senzualul, ea mizează pe feminitate, îşi construieşte poemele cu mare atenţie, îmbinând sensibilitatea feminină cu rigorile scrierii tăioase, aproape dure, mânuieşte existenţialul şi imaginarul raportându-se la ideile universale cu o exactitate de chirurg, fără a despărţi spiritul de corporalitate şi nici corporalitatea de intelect.
Strada care caută marea este un volum de poezie densă şi atrăgătoare, iar Hilal Karahan este o poetă de drum lung care pune întrebări incomode şi dă răspunsuri surprinzătoare fără a se teme de golul la care umanitatea priveşte uneori peste umăr.”
(Niculina Oprea)
