Taba-Taba

Ce faci când moștenești trei metri cubi de arhivă familială și te numești Patrick Deville? O iei din loc spre un alt capăt, cu tot cu mulțimea de carnețele în care se înghesuie nume, date, detaliile unor întâlniri – mici urme ale trecerii –, în vreme ce, din adâncul „hipocampului” ies la lumină hățișuri de evenimente, întâmplări, reminiscențe, locuri, personaje… O „auto? biografie?”. Nu chiar, nu „eul”, ci povestea familiei e cea care impune meandrele, prinde contur printre notițe din ziare, lecturi, scrisori regăsite, documente, amintiri furtunoase ale Pământului și Apelor, iubiri trecute și prezente.

Taba-Taba: copilăria între nebunie și magie, imagini despre războaie care n-au reușit să-nțelepțească lumea, coincidențe care leagă surprinzător epoci și existențe. Text fragmentar cum e trăirea însăși, ale cărui intermitențe te țin cu sufletul la gură, rescriu, de fapt, fragilitatea vieții. Straniu și fascinant, „roman fără ficțiune”, fără compromisuri ori înduioșări prefăcute, Taba-Taba e punctul forte al primei serii din proiectul Abracadabra (Pura Vida, Équatoria, Kampuchéa, Peste et Choléra, Viva), care îl readuce pe autor în locul în care a început totul. De unde, totul poate să reînceapă: Amazonia, Fenua, Samsara…

Patrick Deville (n. 1957) este o figură aparte în peisajul literar francez actual. Deținător al Premiului Femina și Prix des Prix littéraires pentru Ciuma & Holera (2012), al Marelui Premiu pentru Literatură al Academiei Franceze pentru întreaga operă (2021) și al Premiului Joseph Kessel (2022), director literar al cunoscutei Maison des écrivains étrangers et des traducteurs de la Saint-Nazaire, traducător el însuși, la fel de acasă în literatura latino-americană ca și în cea europeană, Patrick Deville își înțelege epoca (largo sensu) în dimensiunile ei contradictorii și o scrie, restituind-o mai permeabilă și deloc anodină într-o proză plină de neprevăzut, cu imagini și ritmuri inedite.