See moreScrisă de specialiști cu mulți ani de experiență, cartea prezintă abordarea comportamentală rațional-emotivă pentru terapia stresului, atât de necesară în perioada actuală. Numeroase studii de caz oferă posibilitatea de a lega teoria de practică, oferindu-le cititorilor cadrul conceptual și metoda științifică a gândirii raționale, pentru a‑i ajuta astfel să‑și diminueze distresul (suferința psihică) și să‑și atingă obiectivele personale. Cele nouă capitole acoperă terapia individuală, precum și terapia de grup și antrenamentul de gestionare a stresului în contexte organizaționale. Având o acoperire cuprinzătoare, cartea include materiale suplimentare despre tehnici precum antrenamentul abilităților, metode de relaxare, hipnoză și biofeedback.
Albert Ellis, psiholog şi psihoterapeut, fondatorul terapiei comportamentale raţional-emotive (REBT), a scris peste 80 de cărţi. În anul 2013, Asociaţia Psihologilor din America i-a conferit postum Premiul pentru contribuţii deosebite în domeniul psihologiei. De acelaşi autor, la Editura Trei au mai apărut: Cum să trăim alături de un "nevrotic" acasă şi la locul de muncă, Cum să te simţi mai bine, să te faci mai bine, să rămâi mai bine. Terapie profundă de autoajutorare pentru emoţiile tale, Evoluția unei revoluții, Cum să-ți controlezi furia înainte de a te controla ea pe tine şi Sex fără vinovăţie în secolul XXI.
Jack Gordon este psiholog și practică psihoterapia comportamentală rațional-emotivă. A scris șase cărți despre depășirea problemelor emoționale prin REBT.
Michael Neenan conduce Centrul pentru managementul stresului din Kent și este psihoterapeut de orientare cognitiv-comportamentală.
Stephen Palmer este psiholog și psihoterapeut și predă managementul stresului la Middlesex University. A fondat Centrul pentru managementul stresului din Londra și a publicat peste 50 de cărți despre stres și psihoterapia cognitiv-comportamentală.
În primul rând, concentrați‑vă asupra setului de „trebuie" al clientului. Întrebați „De ce trebuie să reușești?" Este foarte probabil să nu poată să vă răspundă la întrebarea pe care i‑ați adresat‑o. În schimb, răspunsul pe care probabil îl veți obține va fi ceva de genul „Pentru că vreau!"; „Va merita să reușesc". Îi puteți sublinia apoi clientului că nu a fost întrebat de ce își dorește să reușească, în sensul de ce ar fi preferabil, ci de ce trebuie neapărat să reușească. Singurul răspuns corect la întrebarea „De ce trebuie să reușești?" este: „Nu există niciun motiv pentru care trebuie să reușesc, deși aș prefera să fie așa."
- Autorii
Dacă umorul este folosit terapeutic, este important ca acest lucru să fie făcut în spiritul acceptării necondiționate a clientului, iar intervențiile umoristice să fie îndreptate către Credințele Iraționale ale clientului și către emoțiile și acțiunile autodistructive ale acestuia, și nu către clientul însuși. În acest caz, la fel ca peste tot, terapeuții ar trebui să încerce să fie suficient de flexibili în abordarea terapeutică, astfel încât să poată să varieze stilul de intervenție pentru a‑și atinge obiectivele terapeutice și pentru a‑și maximiza relațiile terapeutice cu anumiți clienți.
- Autorii