Vezi mai multeUn text fundamental din literatura magică a Antichităţii, în primă traducere românească
Şi a fost aşa: pe când mă rugam la Dumnezeul cerului şi al pământului, am primit în dar de la Domnul Sabaoth, prin arhanghelul Mihail, un inel cu o pecete încrustată pe o piatra preţioasă. Şi arhanghelul mi-a zis: „Ia, Solomon, fiule al lui David, darul pe care ţi l-a trimis Domnul Dumnezeu Sabaoth cel Preaînalt: cu el îi vei închide pe toţi demonii, şi pe cei de parte bărbătească, şi pe cei de parte femeiască, şi cu ei vei zidi Ierusalimul: pentru aceasta, să porţi pecetea lui Dumnezeu“...
Şi i-am poruncit lui Beelzebul să stea înaintea mea şi, după ce s-a aşezat, am găsit de cuviinţă să-l întreb: „De ce eşti tu singur căpetenie a demonilor?" Iar el a zis: „Pentru că numai eu am mai rămas din îngerii căzuţi din cer. Căci eu am fost un înger ceresc dintre cei dintâi, cel numit Beelzebul.“