TIMPUL a fost infiintat in 1876 la initiativa unor insemnati oameni de cultura: Titu Maiorescu, Lascar Catargiu, Vasile Pogor, Theodor Rosetti. Publicatia s-a bucurat de cel mai inalt prestigiu, ea impunand, inca de la aparitia sa, o directie noua, moderna intregii noastre culturi, definindu-se prin spiritul ei critic si sentimentul valorii estetice.
Din anul 1876 si pana in 1883, marele poet roman Mihai Eminescu a fost primul redactor al acestei publicatii. Alaturi de el au mai lucrat si publicat alti mari oameni de cultura ai vremii, reprezentanti de seama ai culturii romane: Ioan Slavici, Ion Luca Caragiale, Titu Maiorescu, Vasile Alecsandri, Alexandru Odobescu, Alexandru Macedonski, Ion Creanga, Iacob Negruzzi, Nicolae Gane (primar si prefect de Iasi), Ion Ghica, Eugeniu Carada (ctitorul Bancii Nationale Romane), Lascar Catargiu, Vasile Pogor (primar si prefect de Iasi), Duiliu Zamfirescu, Theodor Rosetti.
In 1910, cativa intelectuali ieseni, grupati in jurul istoricului A.D. Xenopol, au reluat titlul revistei Timpul pentru o revista de atitudine culturala, care a aparut pana in timpul Primului Razboi Mondial. In anul 1971, marele scriitor Marin Preda a lucrat pe postul de corector la aceasta revista. Revista TIMPUL, fiind una dintre cele mai importante tribune de manifestare a „spiritului critic”, dimensiune esentiala a spatiului cultural, a fost interzisa de regimul comunist.
In anul 1990, dupa Revolutia Romana din decembrie 1989, publicatia a fost reinfiintata, la initiativa unui grup de oameni de cultura ieseni, de formatii umaniste foarte variate. La inceput saptamanal de cultura, opinie si atitudine, apoi, din 1993 si pana in prezent lunar de cultura, TIMPUL s-a impus din nou pe piata publicatiilor de gen din Romania, bucurandu-se de aprecierile personalitatilor vietii culturale romanesti si ale unui numeros public.
De la inceputul editarii seriei noi, revista TIMPUL si-a facut clare principiile unui program cultural care ii ghideaza aparitiile, ceea ce determina situarea sa in plan superior pe scara valorica a publicatiilor de acest gen.
Nr. 192/2015
Editorial: Daniel Șandru scrie despre 'Democrația și confuzia domnului Nicolae Manolescu'.
Actualitate: O retrospectivă a Târgului de Carte Librex 2015, care a avut loc la Iași, între 11 și 15 martie. Pagini semnate de Andrei Giurgia.
Polis: O dezbatere despre religie și școală, despre decizia Curții Constituționale prin care ora de religie a devenit facultativă. Paginile sunt coordonate de Sorin Bocancea, iar opiiinile sunt semnate de Constantin Sturzu, Constantin Ilaș, Silviu Rogobete, Mark Bucuci și Georgeta Condur.
Focus: Despre proiectul editurii Cartea Românească în ceea ce privește reeditarea operelor semnate de Gheorghe Crăciun, sub îngrijirea lui Carmen Mușat și a Oanei Crăciun. Ioan Șerbu și Andrei C. Șerban semnează articolele despre acest proiect, cu sublinieri ale celor mai importante aspecte ale operei lui Gheorghe Crăciun.
Filosofie: George Bondor, coordonatorul paginilor, îi provoacă pe Petru Bejan, Corneliu Bîlbă, Ștefan Afloroaei și Cristian Moisuc la analize ale noilor apariții editoriale ale Editurii Universității 'Al.I.Cuza', din colecția Think Factory. Ideologia, puterea, democrația și sfera publică sunt doar câteva dintre temele discuției din paginile de Filosofie, odată cu prezentarea importanței noilor volume.
Literatură: Semnează Emil Brumaru, Anastasia Gavrilovici și Stelian Tănase, iar Șerban Foarță vine cu traduceri din Paul Fort și Max Jacob.
Interviu: Regizorul Alexander Hausvater este prezentat într-un dialog cu Valentin Dumitrescu, în care se aduce în discuție calitatea teatrului în raport cu societatea, cultura.
Cronici: Cronică de teatru (Dana Țabrea despre 'Variațiuni pe modelul Kraeplin' de Davide Carnevali, regia lui Alexandru Dabija), Cronică de film (Angelo Mitchievici despre Leviatan, filmul anti-Putin interzis în Rusia, în regia lui Andrei Zvianghințev).
Nu lipsesc articolele semnate de Daniel Cristea-Enache, Lucian Dîradală, Bogdan Călinescu, Stelian Dumistrăcel, Mioara Anton, Teodora Manea.
Exclusiv: Reportajul semnat de Adina Scutelnicu prezintă povestea lui Charles Lewton-Brain, care revoluționează metalurgia prin artă.
Agora: Radu Vancu face o continuare 'Tot în chestiunea Premiului Eminescu', cu două răspunsuri pentru Andrei Pleșu și Nicolae Manolescu.