Temele fundamentale ale istoriei naționale, precum cea care abordează tema Tratatului de la Trianon, semnat între Ungaria și statele beligerante din Marele Război, la 4 iunie 1920, au intrat în ultimele trei decenii de istorie într-un nemeritat con de umbră.
La 101 ani de la semnarea de către Nicolae Titulescu, din partea României, a Tratatului de la Trianon, la editura Meridiane Publishing din Iași a cunoscut lumina tiparului un volum de studii în care regăsim abordate evenimentele ce au condus la desăvârșirea proiectului de țară care și-a propus realizarea României Reîntregite.
Volumul acoperă o serie de teme ce privesc relațiile internaționale, rolul armatei române, demersurile masoneriilor maghiare și române, rolul Casei Regale a României, validarea actelor unirii de către primul parlament al României Mari etc.
SUMAR
Introducere: Sabin Drăgulin
În loc de Prefață: Interviu cu Doru Tompea, Să nu uiți Darie
I.Rolul oamenilor politici în realizarea și recunoașterea Marii Uniri
Dumitru PREDA, Acţiune politică şi diplomatică în apărarea şi recunoaşterea internaţională a unirii românilor. De la Alba Iulia – 1 Decembrie 1918 la Pacea de la Trianon – 4 iunie 1920
Alexandru OŞCA, Diplomația militară în apărarea interesului național pe timpul Conferinței de pace de la Paris. Cazul maiorului Livius Teiușanu
Ştefania DINU, Anul 1920 şi Curtea Regală a României: Conferinţa de Pace de la Paris şi vizita suveranilor în Transilvania (primăvara anului 1919) Bucovina și Basarabia (15-25 mai 1920)
Mihai MILCA, Ungaria post-Trianon şi provocările geopolitice în zona Europei Centrale. Un punct de vedere maghiar: Oscar Jaszi
II.Masoneria; actorul nevăzut la masa tratativelor
Florian BICHIR, „Francmasoneria și Marea Unire”. Aspecte inedite ale activității masonilor români în lupta pentru realizarea și consolidarea României Mari
Attila VARGA, „Morile de Vânt ale Zeilor”. Masoneria maghiară, Trianonul şi „Scandalul Secolului”
III.România Mare la început de drum
Ion CALAFETEANU, România și democratizarea vieții internaționale în opinia lui Ion I. C. Brătianu. Expunerea liderului liberal în Parlamentul unit al României – decembrie 1919
Gabriel DOLINSCHI, Anul 1920 – Trianon – România Mare. Lipsa coeziunii politice și necesitatea relegitimării prin alegeri parlamentare din luna mai
Gheorghe SBÂRNĂ, Primul Parlament al României Mari. Ratificarea hotărârilor privind Unirea Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei
IV. Trianonul în memoria contemporanilor
Alexandru GHIŞA, Transilvaia și Marile Puteri – de la Trianon (1920) la Paris (1947)
Nicolae PĂUN, România în vâltoarea Istoriei (Conferințele de pace de la Paris 1919, 1947)
Victor RIZESCU, Multiculturalismul ca memorie colectivă. Disocieri în jurul Tratatului de la Trianon
Constantin HLIHOR, O sută de ani de contestare a ordinii internaţionale in centrul şi sud-estul Europei. Trianon şi imaginarul geopolitic al graniţelor fantomă
Ioan LĂCĂTUȘU și Vasile STANCU, Mass-media maghiară şi română din spațiul central european, privind problematica Tratatului de la Trianon (4 iunie 1920)