Ultimul evreu 

2 august 1492, este ziua în care regii catolici ai Spaniei decid ca evreii să fie exilați din țară, regatul fiind stăpânit de Inchiziție. Ca să scape de decimare, unii aleg hazardul exilului, alții acceptă botezul catolic. În acele vremuri tulburi, eroul cărții Yona este martorul asasinării fratelui și a tatălui - aurar în Toledo. Disperat și îndurerat, jură că își va răzbuna familia, găsindu-i pe ucigași, și că nu-și va trăda niciodată religia strămoșilor săi. Așa a început fuga disperată a tânărului pentru a scăpa de ghearele Inchiziției și ale criminalilor traficanți de relicve religioase, printre ei prelați catolici. Într-un fel sau altul, toți vor primi pedeapsa pentru crimele săvârșite. Yona traversează Spania îngenuncheată, legând prietenii de moment, nelăsând însă garda jos, fiindcă teama de a fi ars pe rug era uriașă. Schimbări de identitate și de locuri de muncă, uneori prea dure, întâlniri inevitabile cu dușmanii, pericole la tot pasul, toate îl fac să-si înfrunte destinul, păstrându-și credința până la ultima filă a cărții.
„Ultimul evreu”, frescă scânteietoare a acelor vremuri, orchestrată de Noah Gordon, este un imn al iubirii și toleranței, pe care Yona, prin destinul să, îl dedică memoriei poporului evreu.