„Una dintre cele mai importante probleme cu care s-au confruntat autoritațile române de-a lungul întregii perioade dintre cele doua razboaie mondiale a fost aceea a uniformizarii institutionale si legislative, a integrarii noilor provincii unite.
Structura complexa și echilibrata a lucrarii, cu sectiuni si capitole bine închegate, ce curg firesc, cronologic și logic deopotriva, releva o cercetare ce pleaca de la particular spre general, de la antecedentele din epoca moderna spre dezvoltarile din activitatea legislativa și administrativa a instituțiilor din România Întregita.
Uniformizarea legislativa si integrarea nu i-au preocupat numai pe cei angajati în viata politica si administrativa a tarii. Juristi, conducatori de institutii de diverse profiluri, oameni de stiinta si cultura, organismele profesionale ale celor îndreptațiți sa efectueze uniformizarea și reformarea legislativa etc. s-au angajat, printr-o serie de întruniri, dezbateri si prin presa, la un dialog în urma caruia sa se aleaga cea mai potrivita cale pentru atingerea obiectivului propus. Elita intelectuala si politica a tarii s-a angajat, în special în primul deceniu al perioadei interbelice, într-o aprinsa polemica, surprinsa corect și valorificata cu atenție în lucrarea Unificarea legislativa a României Mari 1918-1938.”
Prof. univ. dr. Ioan Bolovan,
Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca,
membru corespondent al Academiei Române
„În vederea elaborarii lucrarii, autorul a urmarit sa valorifice toate potențialele tipuri de surse disponibile: documente de arhiva, dezbateri parlamentare, presa vremii, memoriile celor care au fost implicați în viața politica interbelica, lucrari de specialitate publicate înainte, dar și dupa 1989. Informațiile provenite din toate aceste surse au fost bine coroborate între ele, rezultatul fiind o lucrare solida, atât din perspectiva structurii, cât și a argumentației.
Sunt identificați actorii ecuației legiferarii românești între 1918-1938. Parlamentul, care adopta legile. Partidele politice, ce formeaza parlamentul dupa câștigarea alegerilor. Guvernul și regele, care s-au aflat în centrul eforturilor de realizare a unui obiectiv major pentru societatea româneasca: consolidarea unui stat unitar, condus de un rege și guvernat de aceeași lege. Foarte importanta este și analiza modului în care unificarea legislativa a fost reflectata în presa juridica. Presa, alaturi de activitațile diverselor asociații și corpuri profesionale, a contribuit la diseminarea catre public a chestiunii, pentru ca, în ultima instanța, impactul acestor schimbari legislative îi viza pe toți cetațenii țarii.”
Dr. habil. Cosmin Budeanca,
Școala Doctorala de Istorie, Universitatea din București