Viata ca o descoperire

Fiecare ne nastem undeva. Unii in palate, altii in colibe ori in cazuri mai fericite in case de oameni modesti. Nu cunoastem in acel moment care este locul ce ne este destinat si nici traiectoria de viata ce ne-a fost harazita. Din acest punct de vedere, esential sub aspect uman, rezulta de la bun inceput o mare diferentiere intre oameni si o realizare aleatorie a oricarui principiu de egalitate si de dreptate sociala. Dupa ce facem aceasta constatare cu gust amar, se pare ca nu putem evolua prea mult in directia obtinerii unor explicatii cat de cat satisfacatoare. Ne putem pune pe parcursul intregii noastre vieti ba chiar pe distanta impresionanta a istoriei omenirii o sumedenie de intrebari pertinente. Nu putem insa explica suficient din punct de vedere stiintific, filosofic sau moral care sunt legile fundamentale ale existentei noastre, respectiv resorturile intime care infaptuiesc procesele cosmosului ori cele ale trecerii omului prin viata si prin moarte.