Vremea lucrarii

Când omul ajunge la vederea lui Dumnezeu, atunci devine teolog adevărat, viu, teologia sa este plină de viată. În Ortodoxie dobândim adevărata cunoastere a lui Dumnezeu. Potrivit Sfintilor Părinti, această cunoaştere nu înseamnă o simplă observare sau înţelegere raţională, nici «colectarea» unor informatii despre Dumnezeu, ci însăsi comuniunea în iubire dintre cel ce iubeste si cel ce este iubit. Cunoasterea lui Dumnezeu, ca împărtăsire si viată, este urmare a curătirii, potrivit cu lucrarea pocăintei. Moartea si întunecarea noastră se răsfrâng asupra întregii zidiri, aduc o răscolire a tuturor. Păcătosul este un răzvrătit, un anarhist, un dictator cumplit, care desfiintează libertatea semenilor săi. Urâtor al celor dumnezeiesti fiind, ajunge inevitabil să urască si omul. Însă, asa cum păcatul, săvârsit în adâncul sufletului, trece dincolo de făgasul vietii personale a omului si se răsfrânge si asupra celor din jur, având, prin urmare, consecinte la nivel cosmic, la fel se întâmplă si cu Harul lui Dumnezeu.