Volumul conține 182 de rețete de supe/ciorbe, bogat ilustrate, culese în peste 40 de ani de către Mircea Groza de la bătrânii din satele sălăjene. Rețetele sunt scrise în limbaj regional, o transliterare fonetică, prin care autorul încearcă să conserve atât patrimoniul culinar cât și specificul zonei. Volumul beneficiază și de un glosar cu sute de termeni explicați.
Mircea Groza este unul dintre cei mai renumiți culegători de rețete vechi de la noi, arheolog culinar și mentor pentru mulți bucătari. Activitatea sa a fost remarcată de autoritățile locale și centrale, asociațiile de bucătari naționale și internaționale și ONG-uri fiind recompensat cu zeci de premii de excelență pentru activitate.
Prefața cărții este semnată de Cătălin Ștefănescu căreia îi urmează o scrisoare de la Grigore Leșe. Postfața îi aparține lui Cosmin Dragomir iar, pe coperta IV, Oana Coantă, Adi Hădean și Radu Dumitrescu recomandă acest volum. Fotografia și conceptul copertelor aparțin lui Răzvan A. Voiculescu.
Mircea Groza e primul meu mentor în întregul sens al cuvântului. Ne-am întâlnit în 2008 la un târg de mâncare, iar de atunci încoace am avut multe experiențe gastronomice minunate împreună. Cunoștințele lui profunde despre mâncarea tradițională românească, mai cu seamă despre mâncarea transilvăneană, vin dintr-un studiu căruia i s-a dedicat total în ultimele decenii. Ar fi bine să profităm cu toții de această dedicare și să ducem povestea mai departe.
Adrian Hădean
Un Mircea Groza ar trebui sa fie în fiecare regiune a țării și, în felul ăsta, gastronomia românească ar fi scoasă la lumină integral. O parte din rețetele dânsului au ajuns în bistro, rolul bucătarilor fiind de continuatori ai păstrătorilor de rețete. Domnul Mircea Groza ne dă pensula și culorile, misiunea noastră e să arătăm lumii mai departe cât de bogați suntem gastronomic.
Oana Coantă
Mircea Groza este un personaj care caută mâncare, care trăiește pentru mâncare. Îmi place foarte mult pentru că am învățat limba aia dubioasă, el își scrie rețetele în așa fel încât nu înțelegi nimic, dar mori de poftă. Nu mai știu pe nimeni din România care să scrie astfel. Cât despre cartea aceasta, hai să nu ne fie rușine, noi suntem un popor de ciorbari. Bucătăria românească începe cu o ciorbă. Respect deosebit și sper să îl țină zeul gastronomiei cât mai mult în viață pentru că de la Mircea toți am învățat și avem de învățat.
Radu Dumitrescu
Aveți în fața dumneavoastră o carte document care ilustrează bogăția patrimoniului nostru gastronomic. Imaginați-vă că am selectat doar 182 de rețete din cele aproximativ 400 culese de Mircea Groza încercând să să evităm zămurile care seamănă destul de mult. Volumul este rezultatul a peste 40 de cercetări, iar o viață dedicată păstrării tradițiilor nu poate fi cuantificată în lei. Colecția de rețete a lui Mircea Groza completează o bibliografie de profil sărăcăcioasă și vorbește despre identitatea culinară românească. Rămâne doar să ne întrebăm de ce majoritatea restaurantelor de la noi se încăpățânează să vândă doar cinci-zece rețete standard.
Cosmin Dragomir