”N-o să fie la fel, zic cei doi care privesc de la Grădina cu Flori
forfota buldozerelor de pe Strada Mare, și deodată
ochii lor se fac roată,
prin cerul,
prin pământul pe care stau,
fac socoteli și nu le iese nimic bine –
cerul este acolo de-o veșnicie,
pămîntul a venit pe aici ceva mai tîrziu,
străzile, cu mult mai tîrziu,
dar înainte de ele a fost aici o cetate, chiar acolo, mai jos, sunt adăpostite niște cuptoare de ars lutul,
de prin secolul XIV,
ba de prelucrat fiecrul,
dar cîte nu s-or mai fi făcînd cu ele,
peste care a stat orașul prin care mai întîi armenii au făcut biserici și comerț,
grecii au făcut măcelării și străzi,
evreii dugheni și sinagogi, cel mai întins ștetl,
lipovenii, grădini de zarzavat și canale spre Cîcaina,
boierii au plecat la Paris,
ciuma a făcut ravagii (…) (fragment)