Vezi mai multeSpre deosebire de autorii care gândesc secvențial și fragmentar o carte de poezie, Gellu Dorian și-o construit-o pe a lui cu migală și finețe de orfevru. Timpul amar, „infernal”, al Covid-ului a fost perceput din interiorul lui, în zilele „de lucru” și cele „de sărbătoare” (ghilimelele sunt necesare fiindcă în pandemie nici lucrul, nici sărbătoarea nu au mai fost ce fuseseră altădată); iar percepția a rămas una poetică. Rezultatul? O lirică reflexivă și imaginativă, amară și totodată curajoasă, datorată unui artist ce explorează la vedere vulnerabilitatea umană și limitele rezistenței psiho-fizice. Gellu Dorian este — simplu spus — unul dintre cei mai buni și profunzi poeți români contemporani.
Daniel Cristea-Enache
Gellu Dorian s-a născut la 13 octombrie 1953, în Botoşani. Poet, prozator, dramaturg, eseist. Debut literar în revista „România literară”, în 1972. Publică poezie în două antologii în urma unor concursuri la editurile Eminescu (1974) şi Albatros (1982). Volume de versuri publicate: Poeme introductive, 1986; Elegiile după Rilke, 1993; În căutarea poemului pierdut, 1996; Poeme golăneşti, 1997; Infernul migrator, 1997; Poesia mirabilis, 2000; Singur în faţa lui Dumnezeu, 2001, Un poet la New York, 2002; Cafeneaua Kafka, 2003; Elegiile de la Dorweiler, 2008; Alungînd tristeţea, ca Paganini, 2009; Poetul, 2010; Zece poeme exemplare din Tîrgul în care, cică, nu se întîmplă nimic, 2011; Cartea singurătăţilor, 2012; Şaizeci de pahare la o masă, 2013; Ierurgiile, 2014; Închizi fereastra. Şi zbori!, 2015; O sută de maeştri şi un discipol, 2015, Calea de urmat, 2017; Cealaltă viaţă, 2018; Gramote, 2019; La locul meu, 2022; El sau Ieşirea din ramă, 2023. Antologii de autor: În absenţa iubirii, 1996; Eranos – scene din viaţa şi opera Poesiei, 2003; Cartea tăcută, 2004; Criză şi melancolie, 2011; Abatorul umbrelor, 2011.