Nota 8
Știu că-i deja ceva vâlvă în jurul acestei cărți și că unii o și compară cu "Pacienta tăcută". Iar dacă ar fi să mă leg de asta, cred că "Anna O" mi-a plăcut un pic mai mult. Dar nu m-a dat complet pe spate și au fost câteva lucruri ce m-au deranjat.
În primul rând, pentru mine, cartea asta a fost prea lungă. Atât ca număr de pagini, cele 528, dar și pentru că s-a simțit lungă, când am citit-o și nu de puține ori mi s-a părut că se învârte în cerc, se mișcă încet și mă făcea să nu mai am răbdare. Da, am înțeles că la început e lentă, poate intenționat, până cunoști pe toată lumea, până intri în atmosferă și durează ceva până crește suspansul, până se așează piesele de domino și încep să cadă. Și nu m-ar fi iritat așa tare, dacă scriitura m-ar fi prins.
Doar că apoi, ce să vezi, și pe la jumătatea cărții, dar și spre final m-am lovit de aceeași problemă. Pagini întregi de gânduri, lentoare, momente de-un calm uscat, băgate între bucăți de acțiune și clipe în care îți simțeai inima în gât. Ceea ce e bine să ai într-o carte, mai ales un thriller. Însă aici nu s-au potrivit, așa cum au fost scrise, și nu mi s-a părut echilibrată povestea deloc. Nu mi-a dat impresia de-un întreg, străbătut de-un curent care să mă plimbe ușor de la prima pagină și până la ultima. Ci au fost mai mult ca niște platforme legate între ele cu ață și eu sărind de la una la alta, împinsă de dorința de a știi, de a vrea să rezolv misterul înaintea personajelor și a de a găsi vinovatul.
Dar în ciuda acestor minusuri, mi-au plăcut mult personajele, combinația de trecut, prezent și alte elemente (ca să nu dau spoilers), toate intorsaturile de situație și dezvăluirile. Și chiar și finalul. Final pe care nu l-am ghicit și n-am reușit nici să aflu cine era vinovatul. Am fost extrem de aproape, dar apoi am ales persoana greșită. Fapt care sincer m-a bucurat foarte tare. Uitându-mă în urmă acum pot să văd cum și de ce, dar atunci am fost oarbă și prea prinsă în firele și bănuielile mele.
Aș spune că dacă vrei acțiune, suspans, multe întorsături de situație și o carte ce se joacă un pic cu mintea ta, atunci citește-o. Însă, trebuie să ai și multă răbdare! Recunosc că-n primele capitole mă întrebam de ce nu mai bine citesc altceva, căci nimic nu-mi ținea ochii pe pagină, dar apoi începe să se schimbe. Deci să știi dinainte că e una din poveștile alea care au nevoie să crească și nici nu se grăbesc.
Posibil să nu-ți pară chiar așa lentă, dacă îți place stilul autorului și indiferent cât te-ar interesa nu te vei simți deconectat mare parte din timp, cum m-am simțit eu. Pentru mine, scriitura e cel mai mare minus la cartea asta și știu că e subiectiv. D-asta și sper ca tu și alții să aveți o experiență diferită.
Din punct de vedere al misterului, al execuției dezvăluirilor și felul în care autorul s-a jucat cu perspectivele și cu indiciile, făcându-mă să mă simt pe drumul cel bun și totuși să o iau pe lângă, mie mi s-a părut o carte bună. Și aproape credibilă, deși am reținerile mele să zic asta, căci sunt încă lucruri asupra cărora aș fi vrut aruncată mai multă atenție. Dar, una peste alta, sunt mulțumită.
E "Anna O" cel mai bun thriller pe care l-am citit anul asta? Sau vreodată? Aș spune că nu. Dar e unul destul de bun, pe care l-aș recomanda și care cred că, indiferent că-ți place sau nu, va fi subiect de discuție atât cu cititorii înrăiți (iubitori de thriller și nu numai), dar și cu oamenii ce citesc rar, dar vor dori să știe care-i faza cu cartea asta. Iar eu, cu siguranță, o să-mi țin ochii pe acest autor și sigur mai citesc de la el.
