Lumina Lina. Muzica bizantina in cultura romaneasca

Dacă muzica de tradiţie bizantină s-a păstrat în vechi manuscrise, constituind acel fond ce caracterizează vechea artă muzicală a ortodoxismului românesc, acum miracolul înregistrărilor o restituie vie, trăită aievea gândurilor în respectul Divinităţii. Vocea care cântă, reunită în buchete florale, a fost prezentă în practica liturgică ortodoxă românească, păstrând creaţia unor psalţi şi compozitori români, care au strălucit prin opere artistice de valoare, ce reprezintă o contribuţie statornică şi preţul fără preţ al acestei arte străvechi. În hronicul veacurilor, unele nume stăruie şi merită mereu amintite, cum ar fi Eustatie Protopsaltul Putnei, care s-a impus prin numeroase creaţii liturgice, păstrate în ale sale Codice Putnene. Din cele peste 180 de compoziţii care îi aparţin, au fost alese zece cântări, interpretate de Corul de cameră Preludiu, condus de Voicu Enăchescu în respectul viu adecvat tradiţiei. Alături de aceste creaţii au fost înregistrate de tinerii coralişti cântări ale altor compozitori români: Ivaşcu Vlahu (sec. XVII), Filotei Ieromonahul (sec. XVIII), Nectarie Frimu, Dimitrie Suceveanu (sec. XIX), precum şi cântări din secolele XI, XIII şi XVII, ce se dovedesc stilistic aparţinătoare creaţiei anonime a epocilor primare medievale religioase bizantine. Transcrierile realizate de Titus Moisescu şi Ioan D. Petrescu-Visarion, au fost înregistrate de corala de cameră Preludiu în primă audiţie absolută, din iniţiativa Societăţii Române de Radiodifuziune, punând în valoare un patrimoniu artistic original, arhaic, specific ortodoxismului românesc ce a străbătut veacurile prin credinţă, învingând anonimatul sub semnul crucii.
Booklet – prezentare de Prof.univ.dr. Grigore Constantinescu; versiunea în limba engleză – Irina Boga.