Sunt un critic dur cu mine însămi. Nu îmi ascult de obicei producţiile discografice, de teamă că le-aş putea submina valoarea, prin viziunea mea perfecţionistă.
Însă albumul de faţă redă perfect emanaţia energetică a fiecărui om prezent în sală în seara concertului; fiecare suflu al fiecărui instrument din big band, fiecare respiraţie a fiecărui om din public se simte pe acest album, datorită măiestriei inginerului de sunet, domnul Călin Gibescu, a profesionalismului şi entuziasmului Big Band-ului Radio şi priceperii mânuirii baghetei dirijorale a maestrului Ionel Tudor.
Sper ca şi tu, omule care ţii în mâna ta acest disc, să simţi un pic din fragilitatea emoţiei cu care te întâmpină muzicienii aici, de la prima notă la ultima picătură de aer care s-a revărsat pe scena Sălii Radio în februarie 2019. (Luiza Zan)
Am afirmat-o şi cu anterioare prilejuri – fie-mi permis să întrevăd un arc boltit peste timp, o linie de filiaţie valorică a artei vocale româneşti de jazz, pornind de la Aura Urziceanu, continuată cu demnitate de regretata Anca Parghel, ajungând actualmente la Luiza Zan. Calităţi vocale de excepţie, o înzestrare nativă generoasă dublată de ştiinţa cântului, voinţa neşovăielnică de autodepăşire, în formă continuată – iată considerente ce justifică indubitabil poziţia artistei în amintita linie de filiaţie. Concluzionând, Luiza Zan – pe merit apreciată în contemporaneitate ca glasul nr. 1 al jazzului autohton, s-a impus cu certitudine prin a sa voce proeminentă, bine timbrată, de extinsă întindere şi de excepţională flexibilitate, valorizată de măiestria interpretativă şi de creativitatea improvizatorică unanim recunoscute.
„NIGHT AND DAY” – un generic cu semnificaţie, recomandând audierea şi reaudierea la diferite ore a albumului, în ideea descoperirii din mereu noi unghiuri, a altor şi altor detalii ale lumii sale de frumuseţi sonore.
(Extrase din prezentarea albumului realizată de Florian Lungu)