Caramele

Speranțele sunt gânduri din trecut după care alergăm în viitor.

Sunt unii oameni care la început se dau amabili, până îți faci o părere falsă despre ei. După, devin ei falși.

Credințele noastre adânci sunt alcătuite din câteva resturi de idei cusute cu ață albă.

Nu ne plictisim niciodată să ne spunem povestea. Că e om sau animal de companie, nu sărim un detaliu.

Dacă am renunța la prefăcătorie, ne-am simți singuri și neînțeleși.

Avem o relație ambivalentă cu propriul interes, când îl tragem noi de mânecă, când ne trage el.

Din dorința de a ne păstra prospețimea feței, rămânem mască de câte ori ni se oferă ocazia.

Întrebăm mereu cine e tipa, tipul, mai niciodată cine suntem noi.